Trântor, sinonime și sufixe

Azi mi-a venit dintr-o dată să caut femininul de la trântor. Nu pentru că mă așteptam să-l găsesc sau pentru că am zăcut toată ziua și n-am făcut nimic, ci pentru că mi s-a arătat. M-am trezit cu gândul ăsta suspect. M-am spălat pe față și când m-am privit în oglindă mi-am zărit gândul în priviri. De visat am visat numai porcării ce nu se pot descrie. Cu femei despuiate și mai știu eu ce făceau. Și culmea că am găsit. Se numește trântoriță. Iată definiția luată din DEX ediția din 98: ”femeie care nu vrea să muncească și trăiește de pe urma muncii altora”. O definiție trasă de păr, pentru că trântorul e masculul albinei, însă trântorița nu e masculul albinei, nici măcar femela albinei. Trântor e doar un epitet atunci când se referă la om, o paralelă sau mai degrabă o comparație cu trântorul albinei despre care aflăm că nu face nimic, adică e leneș. Sau parazit. Și atunci mi-a venit altă idee. Ia să văd eu cine e sinonim cu cine. Deci trântor e sinonim cu leneș si parazit. Însă leneș e sinonim cu indolent și puturos, iar parazit cu inutil și nefolositor. Indolent, la rândul lui e sinonim cu indiferent și bleg, iar puturos cu neplăcut și viciat.

viciat = pestilențial, fetid, stricat, infectat

neplăcut = dezagreabil, supărător, dezgustător, grețos, repungnant, repulsiv

bleg = lălâu, moale, molâu, mototol, băligos, mălăieţ, mămăligos

indiferent = apatic, pasiv, placid, impasibil, surd

Din aproape în aproape toate cuvintele sunt sinonime între ele. Până la urmă. Chiar și cu antonimele. Nu știu ce-i de făcut. Până la urmă apa ajunge băutură alcoolică, ceapa ajunge tocmai aprozar și femela mascul.

Vorbind despre trântori, se pare că nu e suficient să fii masculul unei albine și să asiguri perpetuarea speciei, mai trebuie să și bâzâi din floare-n floare. Că dacă ar bâzâi masculul toată ziua după nectar de unde energie să mai perpetueze specia? Cu matca nu te joci, ea depune sute de mii de ouă, așa că trântorii se îndeletnicesc cu fecundatul de le sar capacele în toate direcțiile.

Ceea ce nu știu cei care au alcătuit dicționarele, trecând peste problema sinonimelor, este că trântorul, pe lângă faptul că asigură continuitatea roiului, ia parte și la treburile casnice, cum e menținerea temperaturii stupului, ventilarea lui și chiar participă la apărarea împotriva invadatorilor, cu toate că nu au ac la cur ca femelele lucrătoare. Chiar așa, ce să caute acul la curul lor?

De ce îi omoară albinele lucrătoare e limpede. Pentru că albinele lucrătoare nu se împerechează, fiind frigide. Hormoni sexuali nu au, aparat de reproducere nu au. Moarte masculilor, că masculii au penis!

Eu propun să se schimbe definiția trântorului, să fie adoptată una care să reflecte realitatea. Trântor: în loc de ”bărbat care nu vrea să muncească” să se înlocuiască cu bărbat care muncește din greu, iar în loc de ”şi trăieşte pe socoteala altora” cu trăiește pe seama virilității lui.

Bineînțeles, cuvântul trântoriță l-aș scoate de tot din dicționar. Pentru că e o anomalie. Scrie că, tot în dicționar, trântorița e făcută dintr-un trântor la care se mai adaugă sufixul iță. Prea de tot. Pe ce planetă trăiesc dicționariștii ăștia? Mâine o să se trezească unul să adauge sufixul uță la bărbat, să iese bărbătuță

.

Cum se înmulțesc râmele

Am căutat de m-am omorât, pe internet, cum se înmulțesc râmele. M-a apucat deodată setea de cunoaștere. N-am găsit decât articole despre ferme (vermicultură). În limba română. Despre înmulțire nu se suflă un cuvânt, fiind un secret împotriva concurenței neloiale. Am folosit toate cuvintele cheie pe care mi le-am imaginat, inclusiv copularea la râme, doar doar. La ”reproducerea râmelor” mi-au iesit numai rame de tablouri. Însfârșit, am găsit informația în engleză, englezii ăștia sunt niște gentlemani.

Ce știam eu: că râmele se divid în două pe la inelul acela îngroșat al lor și fiecare jumătate se reface și așa devin două râme.

Ce aflu: că o râmă e dotată, iată ce numesc eu dotare, cu ambele organe sexuale și cu toate astea are nevoie de un partener pentru a se împerechea. E noroc chior pentru că râmele se întalnesc pe bâjbâite. Nici nu aud, nici nu văd, nici nu se miros. Se detectează după vibrații. Când se întâlnesc, se lipesc cu segmentele și inelele una de cealaltă, se prind bine cu piciorușele ca niște perișori (deci se îmbrățișează) și se rostogolesc într-o rână adoptând poziția 69 după care încep activitatea febrilă. Activitatea febrilă ține vreo 2-3 ore bune. Le-a pus Dumnezeu mâna-n cap de atâta huzureală. După huzureală își dau drumul și o tulesc înapoi în tunelurile lor întunecoase. Sperma este depusă și înmagazinată în săculeți speciali. Urmează partea a doua.

În partea a doua, râmele încep să secrete un lichid care le acoperă corpul în întregime (beznă totală) formând un tub mucilaginos. Acesta alunecă din cauza mișcării de târâre pe sub pământ a râmei, ca o husă, spre capătul opus direcției de înaintare. Trece pe deasupra celor două deschideri sexuale moment în care ouăle (din organul feminin) și săculeții cu spermă (colectați din organul masculin al partenerului) se desprind. Fertilizarea are loc în exteriorul corpului râmei, dar înăuntrul tubului protector care, odată ajuns pe pământ (sau mai corect în pământ) se usucă și se micșorează, formând un înveliș protector peste ouăle fecundate, devenind un cocon.

Coconii sunt depozitați adanc în tuneluri, sub linia de înghețare a solului unde stau la clocit între 30 și 60 de zile. Coconii pot sta în pământ ani nesfârșiți dacă nu se întrunesc toate condițiile necesare, despre care nu se dau detalii, cu ouăle înăuntrul lor, până să iasă puișorii de râmă afară. De fapt, puișorii nici nu vor ieși, pentru că nu sunt în stare să spargă găoacea. Găoacea e dizolvată de niște bacterii speciale din sol, care vor deveni imediat prima sursă de hrană ale viermușilor.

Cam asta e, în câțiva ani, râmele vor fi mature sexual și o iau iar de la capăt.

Acum m-am liniștit. Am elucidat-o și pe asta

.