Poezie de doi bani
Am
să scriu o poezie despre femei!
Dar
nu despre toate (decât implicit)
Sau
poate am să scriu ceva ca o vijelie
Ca
să nu poată fi prea ușor citit
Vijeliile
sunt de două feluri:
Rupătoare
de case sau smulgătoare
Ca
şi uraganele care sunt tot de două feluri
Dezastroase
sau inundătoare
Numai
femeile nu se împart ușor
Pentru
că toate au sexul despicat
Sex cu
care se plimbă ţanţoş
În aer, pe mare și pe uscat
Odată,
una mi-a făcut un semn
Intr-o
seară aşa şi-aşa, plină cu nori
Mi-a
făcut un semn atât de discret din buze
Că
am transpirat pe la subsuori
Transpiraţia
e de două feluri
Am
citit eu într-o carte groasă
Poate
fi sărată murătură
În
rest nu mai ştiu că era pagina roasă
Toata
lumea spune că sexul femeii e frumos
Şi
eu sunt de acord, de ce să nu spun la fel
De
ce să mă găsesc eu Gică contra
De
ce să mă dau eu mai pătrăţos?
Şi
patratele sunt de două feluri
Un
fel mai cubic ca o cotineaţă
Cu
trei dimensiuni iar celălalt numai cu două
Dacă-l
priveşti fix din faţă
Din
faţă şi femeia e ademenitoare
Pentru că în piept îi cresc două găluşti
Şi
degeaba faci tu pe prostul
Că-ţi
vine din ele să muşti
Eu
am auzit de un lup periculos
Care
muşca hrăpăreţ dintr-o oaie
Şi
oaia zicea bee, adică îl blestema
Să-i
cadă la stomac greoaie
Vânatorul,
ce mai, atât aştepta
Şi-a
pus glonţul tacticos în puşcă
Dar
când să tragă şi-a amintit de o femeie
Şi
a mai întâziat de-o mușcă
Femeia
dacă e goală se numeşte Eva
Şi
are o frunză numită impediment
Că
bikini s-au inventat mult mai târziu
Iar
thong-ul e chiar mai recent
Intre
timp lupul a tulit-o prin pădure
Că
şi lupii se împart în două
Cei
cu năravul mereu constant
Şi
lupii cu blana nouă
Bineînţeles
că femeia e de vină
Ce
căuta în imaginaţia vânătorului despuiată?
Aşa
se întamplă întodeauna, femeia
Apare
în secunda cea mai neaşteptată
Nu
ştiu cine mi-a spus că secundele
Dacă
le numeri până la şaizeci, se duce-un minut
Pe care
niciodată nu îl mai poţi recupera
Că
de aia se numeşte pierdut
Pierderile
sunt și ele de doua feluri
Majore (ca și femeile peste 18 ani)
Şi
mai sunt pierderile fără valoare
Ca
poezia mea de doi bani