miercuri, 8 aprilie 2009

Jurnal de viitor


Jurnalul meu de viitor debutează pe 27 aprilie când băieții mei mă vor conduce la aeroportul International din Le Duc de unde voi decola spre Chicago și o să le spun băieților să fie cuminți, ca orice părinte. În Chicago o să ies din aeroport la o țigară și pe urmă intru înapoi, am mai făcut manevra acum 3 ani, deci trebuie să-mi reușească. Aș încerca fumatul în toaletă dar e periculos, m-a avertizat un prieten că dacă întârzii prea mult în veceurile de pe-acolo te prind homosexualii (senatori americani) și ăstia nu se joacă, ieși cu curul terci plus hemoroizi din toată afacerea. Mai bine nu.
Din Chicago direcția Heathrow, care nu mai e aeroport, ci de-a dreptul cosmodrom, fiind mereu amenințat să fie aruncat pe Lună de tot felul de organizații teroriste. Ori pe Marte.

28 aprilie
Ajung pe terminalul 1, nu oricare. De aici o să fac autostopul la metrou. O cunoștiință locală mi-a atras atenția să nu cumva să mă rătăcesc într-un taxiu negru că mă costă până în centru cât traversarea oceanului. Așa că ochii pe taxiurile negre.
- Dar de ce sunt negre?
- Ca să se deosebească de amatorii cu turbane de pe celelalte cab-uri. Ăștia, fără sistemul satelit, intră cu tine în primul copac. Șoferii de pe taxiurile negre, în schimb, cunosc orașul ca pe buzunarele lor.
- Aoleu. Dar metrourile?
- Ce-i cu metrourile?
- Metrourile sper să-și cunoască șinele, deja mi s-a făcut frică de copacii din Londra. Am să cobor în gara Victoria, acolo îmi găsesc o cameră pentru o persoană și pe urmă să o iau în recunoaștere de obiective turistice cu autobuzul ăla, hopa-hopa.
- Vrei să spui Hop-on, Hop-off.
- Da. Vreau să spun că da.
- Și de ce cameră pentru o singură persoană, ai spus că vii cu soția.
- Cu ea vin. Dar am înțeles că se plătește de persoană, nu de cameră. Camera o închiriază Sulfina, iar eu mă dau hamalul ei de lux. Noaptea o să dau buzna peste ea prin fereastră. M-am pregătit, mi-am cumpărat frânghie.

29 aprilie
Dis de dimineață, ceea ce înseamnă renunțarea la breakfast, sper să-l scadă și din preț, direct spre stația de autobuz și apoi spre aeroportul din Luton. Îmbarcarea spre Timișoara cu Wizzair. La Wizzair nu poți să cari prea multe bagaje, așa că tot ce va trece de 20 de kg o să îmbrăcam pe noi. 6 tricouri, 6 perechi de ciorapi, două perechi de pantaloni, chiloți iau și pe dedesubt și deasupra, am auzit că e la modă. Mai greu va fi cu încălțămintea. Eventual ascundem șireturile în buzunare. Sper să încăpem pe scaune. Două ore nu-i un capăt de țară.
În Timișoara o să fim, desigur, obosiți de pe drum. Dacă vin prietenii mei să mă aștepte, iese cu băut și dezmăț, dacă vine sora soției iese cu drăgăleli, dacă vine fratele meu, Troancă, în haine de preot, sfințește tot aeroportul. Acasă mă așteptă mama cu ciorba mea preferată.

30 aprilie
Aniversare. 24 de ani. Ne sărbătorim eu cu Sulfina, poate ne încuiem în dormitor și distrugem un pic de mobilier. Pe urmă îi fac o vizită tatei. Pe urmă iar mă sărbătoresc cu Sulfina, găsim noi unde. Depunem cerere de pașaport românesc, să redevenim români, acum doi ani am avut probleme că n-am avut nici un act românesc valid. Mi-a zis un notar, domnule, din punct de vedere legal nu ești român.
- Dar ce sunt, aromân?
- Canadian.
- Păi am certificat de naștere românesc. Canadienii spun că sunt român, românii spun că sunt canadian. Ce sunt eu?
- Unde locuiești?
- La mama.
- Nu se pune, ai domiciliul stabil în străinătate, actele ți-au expirat, din punct de vedere legal nu mai ești român.

1 mai, 2 mai, 3 mai
vizite peste vizite, șoșoni peste șoșoni, dulceață, țuici, beri, vinoase, povești edmontoniene, subiecte fierbinți, colac de veceu, amintiri, lacrimi, aniversarea căsătoriei 24 ani și câte zile se vor aduna.

4 mai
Marea aventura Moldavă. Marea aventură Moldavă trece prin Oradea și începe cu marea aventura bihoreană. Unchi, mătuși, verișori. Se continuă cu marea aventura sălăjană. Unchi, mătuși, verișori. Bunica! Urmează microaventura clujană de unde luăm un alt tren accelerat spre Botoșani, Săveni, Hănești. Unchi, mătuși, verișori. Apoi înapoi la Suceava, Rădăuți, Frătăuți, Costișa, direct sub aripa ucrainiană. Unchi, mătuși, verișori.
Întoarcere triumfală la Timișoara unde, pe 15 mai, voi fi prezent la o lansare de carte mult așteptată. Costel Baboș, cu care am fost coleg de clasă și prieten nedespărțit. Spre disperarea Sulfinei. Lacrimi, amintiri, chef, va fi prezentă toată suflarea SF-istă importantă din țară, lansarea sincronizându-se cu Sesiunea ”Helion”.

Alte repere
Avetura cărășană la Ilidia prin cheile Nerei. Știu că mă laud, altfel nu se poate. Apoi aventura olteană la mănăstirea Brâncoveni. Altfel nu se poate. Întoarcerea în Londra. Întoarcerea în Denver. Întoarcerea în Edmonton.
La întoarcerea în apartament o să compar jurnalul acesta cu cel întâmplat, poate iese vreo similitudine

.

21 de comentarii:

puck spunea...

a, pai poti oricand sa te dedublezi sau ubicuizezi. aniversari placute!!

ana spunea...

ce fain!
la intoarcere poti sa scrii si-un roman...abia astept!

DoDu spunea...

puck, ma faci sa apelez la DEX, mulumesc de urare

ana, eu cred ca tu nu ai inteles, la intoarcere fac comparatii, romanele le scriu scriitorii

Anonim spunea...

Dodule, oare Ecaterina te-a citit azi?... Stiu ca vrea tare mult sa te "citeasca" odata de aproape iar eu abia astept sa ii povestesc despre jurnalul tau viitor. Sa ai drum bun si vreme senina!
Mi

ana spunea...

eu zic sa incerci

emo_patriotice spunea...

"Camera o închiriază Sulfina, iar eu mă dau hamalul ei de lux." :) Ce frumos! Poate ajungeti si pe la Iasi, unde sa vin si eu? (daca tot se poate economisi asa!)

DoDu spunea...

Mi,
tu stii mai multe decat mine, eu nici macar nu stiu cine esti tu, Ecaterina deloc, decat ca are un blog. Fete secretoase ce sunteti.

emo_patriotice,
mi-am stricat ochii chiorandu-ma la poza aia a ta cat o gamalie. Tu ce propui, ca esti destul de evaziva, un menage a trois?

emo_patriotice spunea...

eeeeeeee! ma faci sa rosesc! la o lansare de carte m-am gandit, undeva mai pe aproape, sa pot veni si eu. dar m-am intamplat evaziva din cauza emotiilor patriotice, cred ca e clar... (ca sa nu mai spun ce calugarita sunt incoruptibila, in general si in particular!)

DoDu spunea...

Dar eu nu lansez carti, emo, ia mai citeste odata si ai sa vezi ca eu sunt doar participant. E adevarat ca unul tantos.

Lumi spunea...

Drum bun, Dorian!
Petrecere frumoasa alaturi de cei dragi!
Paste fericit!
La multi ani de aniversara! Sa traiti fericiti pana la adanci batraneti!

P.S. Zice o vorba romaneasca: socoteala de-acasa nu se potriveste cu cea din targ.
Sanatate!

emo_patriotice spunea...

ei, dar... sa participam impreuna la lansarea de carte a cuiva tantos! :D
(poate fi cineva si mai tantos decat tine?)

white noise spunea...

sa o luam metodic:
1. drum bun
2. happy anniversary :)
3. sigur n-are legatura cu 1 mai muncitoresc? :))))))
4. cartea suna a ... gaudeamus

DoDu spunea...

poate asta si e, white noise

did spunea...

hello, eu abia azi-noapte am ajuns pe blogul tau si mi-am sacrificat in mod placut niste ore.
mi se parea mie ca scrii prea bine, asa ca azi am intreprins niste cercetari [a fost usor] si am aflat ca-i si normal sa scrii fain pe blog :) din moment ce...

deci ramane sa ma autoinvit pe 15 mai, aici la TM

DoDu spunea...

Din moment ce sunt timisorean, asa e

Lumi spunea...

Este vorba despre o carte SF? Vreau si eu cartea, va rog.
Apare si in librariile din Bucuresti?

DoDu spunea...

Nu stiu, Lumi, daca apare in librariile din Bucuresti, numai daca e un oras important...
O sa vorbesc cu autorul, dar nu promit nimic

Noros Cecer spunea...

Waw!

Pai la Fratauti (Noi sau Vechi?) ma pot afla si eu. Nu la unchi, matusi, verisori, ci la fini, cumatri, prieteni. Iar de Ilidia ma leaga muuulte amintiri frumoase, de cand eram de-o schioapa. (dar acolo nu ma pot afla intr-un timp asa scurt)Ce frumos!
Abia astept si jurnal intamplat.

DoDu spunea...

De fapt e Costisa, daca tine de Fratautii Vechi sau Noi, ar trebui tu sa stii

Lumi spunea...

Spune-i autorului ca Bucurestiul este un oras important, hi, hi...
Sa apara si pe-aici ca e nevoie de SF aici mai mult ca oriunde.
Daca ma urc in metrou cu o carte SF in mana, uit de mirosuri, zgomote, aglomeratie, reclame s.a.m.d.

Miju spunea...

hei, Dorian, pe unde esti? le faci fata?