Boiler Maker

Pe șeful meu de echipă îl cheamă Sheldon, sper că pronunț bine, altădată, pe un alt șef pe care-l chema Clark, nume de origine scoțiană, l-am botezat Mark, de proveniență engleză și mi-a promis să mi-arunce o cheie de 3 inch în cap, se chinuia să o scoată dintr-un sertar de scule și înjura cum înjură canadienii, fără imaginație, fuck, fuck fuck. De unde s-o arunce, cheia era mai grea decât credea el, poate chiar mai grea și mai groasă, l-am ajutat eu s-o dea jos din trusa lui pe verticală. În compensație, i-am promis o bucată de miel la Paștele nostru, ortodox. Gata prăjită.

- Cu ce ocazie, m-a chestionat pe loc

- Așa procedează românii când botează pe cineva din greșeală, l-am convins eu.

- Și când e Paștele ortodox, că deja-mi lasă gura apă după bucata aia de miel

- O săptămână de la cel canadian

S-a cam mirat el.

- Suciți sunteți voi, ortodocșii

Cine vorbea. Nu i-am mai spus nimic că puteam să-i țin o prelegere despre istoria creștinismului, dar deja cântărea în mână o cheie de unu, ușor de aruncat din orice poziție. Am murmurat totuși, să nu creadă cumva că sunt de acord cu el

- Habar n-ai... plouă afară

Sheldon, șeful de acum, poartă cercei în toate urechile și pe cap o cârpă roșie ca de pirat caraibian. Pare destul de fioros. Peste cârpă își îndeasă cascheta de sudor plină de abțibilduri cu nume de companii pe la care a lucrat. Poate că are 60 de ani dar nu-i dai că se supără și te pune la muncile cele mai mizerabile. Pe mine mă pune oricum, fiind ultimul venit în echipă și toată echipa m-a convins că așa e obiceiul până apare unul mai nou ca mine.

- Noi suntem Boiler Makers, m-a atenționat șeful. Adică, pe românește, adică pe înțelesul compatrioților mei, făcători de cazane sau mai pe scurt, cazangii. Ca să nu spun căldărari. Scula noastră, a continuat șeful scărpinându-se prin buzunarul de la pantaloni, e ciocanul. Electricianul cu șurubelnița lui, mecanicul cu cheia reglabilă, noi cu ciocanul. Nu merge ceva, îi tragi un ciocan

- Da, șefule, suntem ciocănari

- Noaptea asta ciocănim schimbătoare de căldură

Ne-am pus să desfacem schimbătoarele, trebuiau curățate, schimbate țevile din ele și ce mai trebuia.

- Șefule, șurubul asta e înțepenit, nu se desface nici de-al dracului

- I-ai tras un ciocan, deja?

- Deja i-am tras

- I-ai tras și cu barosul?

- Deja i-am tras și cu barosul

- Hm, atunci taie-l cu discul. Și dacă nu merge cu discul băgăm flacăra de acetilenă. Îl zăpăcim noi până la urmă

În noaptea aia cred că am zăpăcit vreo patru schimbătoare de căldură. Dimineața șeful ne-a felicitat.

- Bravo, cioflingarilor! Adică, good job!

Joi, ca în fiecare joi, am avut ședință extinsă de protecția muncii care e mai importantă decât orice, mai ales decât munca în sinea ei. Cu ocazia asta, cadrele protective, au lansat o lozincă nouă. Oprește, gândește, pornește! Pentru o lozincă bună poți primi o primă până la 100 de dollari, aproape la paritate cu dollarul american. În curând. Am scris și eu una că mă pricep mai bine ca la ciocane. Iată: cine chiar nu vrea să se rănească mai bine chiar să nu muncească! Nu mi-au aprobat-o, pentru ei era într-o limbă necunoscută așa că repede am tradus-o în engleză: foaie verde busuioc, batem azi pasul pe loc și nu ne rănim deloc! Dar tot nu mi-au acceptat-o că n-au înțeles ce rol avea busuiocul în lozincă.

Iar dacă te prind fără echipament de protecție, te dă afară una două cu escortă. Vine escorta și te invită s-o urmezi altfel te ia de subsuoară.

Echipamentul de bază:

-salopeta

-bocancii cu tablă la bombeu și tureac peste glezne

-cască albastră

-mănuși de piele

-dopuri în urechi

-card cu fotografie de identificare la gât (fără cip, doar cu bandă magnetică)

-și să fii proaspăt bărbierit. Bărboșii nu sunt acceptați decât negrii, umflații, diabeticii și homosexualii.

Să nu te rănești, asta e tot. Să nu creezi incident. E o crimă să te rănești. Iar rănire sau incident înseamnă orice, începând cu o zgârietură la deget, la intrarea prafului în ochi. Ori călcatul greșit cu piciorul. Ori ciocnitul cu cascheta de vreo conductă, că doar n-ai cum să le vezi noaptea pe toate. Ori deshidratarea. Leșinul e interzis cu desăvârșire. Pe drum sunt pancarde care te avertizează, pe mine deja m-au avertizat: dacă traversezi, asigură-te din ambele direcții! Păi da, că te pot călca mașinile și macaralele, doar au voie să circule cu 15 km/oră

Există reguli pentru tot. Cum să ții ciocanul în mână, cum să lovești cu el, ce poziție ergonomică să adopți, forța de lovitură și de impact, unghiul și arcul de cerc descris, poziția capului, gradul de încordare a gâtului și-a fiecărei grupe de mușchi însoțite de zeci de recomandări și sfaturi ajutătoare. Adevărul ăsta e, nu oricine poate fi Boiler Maker, ciocanul e o sculă complexă, ca să-l mânuiești ai nevoie de 3 ani de colegiu, cu examene intermediare plus unul de licență de stat și ani si ani de experiență

.