marți, 30 septembrie 2014

Sex în trei



Decor: două scaune, o vană
Personaje:
Femeia
Bărbatul1
Bărbatul2
Polițistul
Alți 3 polițiști
Regizorul


Barbații ocupă cele doua scaune disponibile, sunt îmbrăcați în costum și cravată. Femeia face baie în vana plină cu spumă.
Femeia (oprindu-se din spalat, măsurându-i pe cei doi din cap până în picioare): mai aproape!
Barbații  se ridica de pe scaune și se apropiu de vană.
Femeiea: și mai aproape!
Cei doi se apropie și mai mult.
Femeia: ajutați-mă să ies
Unul din barbați îi intinde un prosop pe care îl ia de langa cadă iar celalalt o ajută să se ridice și să coboare pe scenă. Îi aranjează papucii de casă. Femeia își acoperă partea din fața cu prosopul dar spatele îi ramane gol. Se șterge cu încetineală, fără a lăsa să i se observe dinspre scenă ceva din particularitățile corpului. La un moment dat, ocolindu-i pe cei doi barbați, ajunge cu spatele la spectaori, partea din spate e complet goală.
Femeia: ați venit pentru anunțul din ziar?
Batbatii (in acelasi timp): Da, domnișoară
Femeia: înseamnă că știți despre ce e vorba, începe tu (îl arată pe unul din barbați cu degetul). Ce știi să faci?
Barbatul1: eu dansez, domnişoară.
Femeia: ce anume?
Barbatul1: sunt balerin, domnişoară, știu sa fac piruete
Femeia: foarte bine, sper să fie și amuzant, dansează!  Am vrut să spun interesant.
Bărbatul începe să danseze (fără muzică)
Femeia îl urmărește câteva secunde apoi se îndreaptă spre celalalt bărbat: și tu?
Barbatul2 (scoțându-și floarea de la butonieră încearcă să i-o așeze  femeii după oreche, nu reusește): eu sunt versificator și recitator, dacă-mi permiteți…
Femeia: îți permit
Bărbatul2: domnişoară, sunteti de o frumusețe copleșitoare…
Femeia: se vede asta și prin prosop?
În acest moment își întoarce capul spre public și realizează că i se vede partea dezvelită a trupului. Se rotește 180 de grade, cu fața la spectatori pe care și-o acoperă cu prosopul. I se vede ba un sân, ba celălat
Femeia (spre public): la ce va hlizeați?
Își acopera fesele cu prosopul expunându-și amândoi sânii. Bărbatul1 se oprește din dans și o urmarește cu privirea. Femeia (deși nu-l vede, fiind cu spatele la el): dansează!
Barbatul1 își reia dansul

Femeia (adresându-i-se bărbatulului2): ce spuneai?
Barbatul2: că sunteți răpitoare
Femeia: probabil, dar lasa asta, spune altceva
Barbatul2 (meditand cateva secunde): domnișoară (îngenunchind și întinzându-i floarea), sunteţi de o frumuseţe inversă, iar floarea asta nu mai are frunze.
Femeia (cu fața spre public, privind in gol): hm, interesant. Recita-mi ceva romantic.
Barbatul2 (dregându-și glasul) ( începând de la recitare, barbatul 1 va rămâne la doi pași în urma femeii, urmărind-o pe toata scena):
E primavară, a înverzit izlazul
Iar florile-si arată timide pămătuful
Bărbații își însămânțează prazul
Și-un tril de pasari zguduie văzduhul…
În acest moment se aude trecerea unui cal în galop. Bărbatul1 se oprește din dans, iar barbatul2 rămâne  cu mâinile ridicate.
Femeia: dansează, de ce te-ai oprit?
Barbatul1 își reia dansul
Femeia: către barbatul2 (ajustându-și prosopul de câte ori se întoarce cu spatele spre spectatori) (și-l intoarce destul de des, fiind intr-o permanentă mișcare): cum ai făcut?
Barbatul2: n-am făcut-o eu
Femeia: dar cine?
Barbatul2 arătând spre spectatori: poate că….
Femeia se apropie de spectatori până unde îi permite scena. Privindu-i circumspectă: de ce umblați cu trucuri ieftine? Unde ați ascuns calul? (imită nechezatul unui cal, fixand pe unul din spectatorii din apropiere sa dupa care le întoarce spatele și se îndepartează) Barbatului2: unde ai învățat să reciți?
Barbatul2 (expresiv): cand eram mic, locuiam cu bunica…
Femeia: nu te-am întrebat cu cine locuiai, puteai s-o faci și cu Moatnul Incălțat
Barbatul2: dacă nu mă ascultați, domnisoară, (afectat) bunica are un rol hotărâtor în formarea mea artistică
Femeia (gesticuland cu mâna a nepasare) (apoi către barbatul1): n-ai amețit de atatea piruete? Mai oprește-te
Barbatul1 se oprește din dans.
Femeia: spune, tu, unde ai mers la școală?
Barbatul1: școala de balet, domnișoară
Femeia: nu asta, ma refeream la generală, la liceu…
Barbatul1: generala, de fapt primii doi ani, în Alexandria
Femeia: zăuu! Și eu sunt din Alexandria (rotindu-se în jurul barbatului doi, agitată, măsurandu-l din cap in picioare) O coincidență nemaipoemintă, crezi în coincidențe?
Barbatul1: dacă va referiți la aceeași Alexandrie, da, cred
Femeia: cum adică, aceeași Alexandrie?
Barbatul1: pentru că eu mă refer la Alexandria din Egipt
Femeia (oprindu-se, uimita): Egipt?
Barbatul1: da, domnișoara, Egipt
Femeia: ce căutai in Egipt?
Barbatul1: eu nu căutam nimic, știti, când eram mic, am crescut cu bunica…
Femeia: altul cu bunica, ce aveti oameni buni, v-ați înțeles între voi? E de-a dreptul enervant. De ce te-ai oprit? De ce nu dansezi? Dansează!
Barbatul1 dansează
Femeia revine la barbatul2 care, în tot acest timp, și-a reluat locul pe scaun și notează ceva într-un carnețel.
Femeia (venindu-i din spate și aplecându-se peste umărul bărbatului pentru a vedea ce scrie): ce scrii acolo?
Barbatul2 (închizându-și la repezeala carnețelul și ascuzându-l în buzunar): e jurnalul meu de gânduri și versuri, domnișoară.
Femeia: vreau să-l văd!
Barbatul2 (scoțându-și carnețelul din buzunar): poftim!
Femeia: dacă mi-l dai de bună voie nu-l mai vreau. Trebuia să mă refuzi inițial, eu trebuia să devin stăruitoare, iar tu să cedezi în cele din urmă. Așa, a fost prea ușor. Păstrează-l. Ce mai știi să faci?
Barbatul2: sunt recitator, domnișoară
Femeia: mi-ai mai spus-o. Ce știi să reciți?
Barbatul2: versuri
Femeia: ai păstrat anunțul meu din ziar?
Barbatul2: desigur, îl am cu mine
Femeia: recită-l
Barbatul2 (mirat): dar anunțul dumneavoastră nu e poezie
Femeia: recită-l când îți cer! Și pune suflet, vreau să-l ascult cum îl înterpretezi
Barbatul2: foarte bine, dacă aceasta e voia dumneavoastră (scoate o pagină de ziar dintr-unul din buzunare și o despăturește). Dregându-și vocea, ironic: “Domnișoară în călduri și în cautarea absolutului, doresc doi parteneri maturi, căsătoriți, cu abilități artistice, pentru o partidă de sex in trei. Asigur discreție nelimitată. Ținută obligatorie. Pentru probe, sunați la …”
Barbatul1 (oprindu-se din dans): pe mine să nu contați, domnişoară. Eu ma retrag.
Femeia: cum vine asta, tu te retragi?
Barbatul1: în anunţ scrie discreţie totală…
Femeia: scrie nelimitată. Nu ști să citeşti?
Barbatul1 (venind până la margina scenei, îi privește pe spectatori): și aștia?
Femeia: ce-i cu ei?
Barbatul1: o să ne urmarească fiecare gest. Despre ce discreție neelimitată e vorba?
Femeia: aceștia, domnul meu (arătându-i pe cei din sală), sunt plătitori de bilete. Și au venit să urmareasca o scenetă de teatru. Sceneta se numește “Sex în trei”. Noi, suntem actorii scenetei. Personajele sunt imaginare. Nu există. Decât in mintea autorului. Noi, actorii, le dăm viață. Limitele, limitele încep abia în spatele uşilor, afară pe stradă…
Barbatul1 (calmat): să spunem că înțeleg. Atunci de ce nu începem odată, de ce toată mascarada asta cu dansul, recitările și așa mai departe…
Femeia: așa mai departe, ce?
Barbatul1: calul acela care alergă…
Femeia: despre cal n-am știut nimic, dar bănuiesc că e o condiție impusă de sponsor, autorului. Nu știu exact cum funcționează…. (Îi face semn barbatului2 să se apropie): Tu de ce nu mai reciți?
(toate 3 personajele sunt cu fața la spectatori
Barbatul2: ce anume, domnisoară?
Femeia: poezia aceea cu primavara, cu izlazul, cu păsărelele…
Barbatul2: ah, “elucubrație solară”
Femeia: ce-i cu elucrubația?
Barbatul2: e titlul poeziei, domnișoară…
Femeia: e un titlu trăznit, cine a scris-o?
Barbatul2 (înclinându-se): eu, cu voia dumneavoastră
Femeia: cu voia mea nu. Poți să-i dai drumul. E cu voia autorului.
Barbatul2 începe să recite. În același timp, femeia continuuă discuția cu bărbatul1.
Femeia: spectatorii sunt imaginari
Barbatul2: natura e-n explozie acerbă
Femeia: nu e un public real. Sunt actori ca si noi. Doar că sunt mereu alții, de la o repetitie la alta. Parte din decor
Barbatul1: inteleg
Femeia: intelegi?
Bărbatul2: cad ocheade de ninsori peste fața sa imberbă
Barbatul1: da, acum inteleg. Foarte ingenios. În cazul asta de ce mai plătesc biletele
Femeia: tocmai, își joacă rolul, totul trebuie să fie impecabil
Bărbatul2: ”Gulie”
Barbatul1: pare logic. Și partida de sex în ce act e?
Bărbatul2: am cumpărat o gulie verde din piață
Femeia: care sex?
Barbatul1: sex in trei. E chiar titlul scenetei
Bărbatul2: de la o tânără frumoasă precupeață
Femeia: un titlu e un titlu, iar ce se petrece pe scenă e altă poveste, titlul e ceva sugerativ, o metaforă, tu ești balerin, cum de nu pricepi?
Barbatul1: sigur că pricep
Femeia: pricepi?
Barbatul1: absolut că pricep
Bărbatul2: cu gâtul de girafă alb și nestemat
Femeia: atunci gata cu vorbăria! Dezbrăcarea! Amandoi! Bărbatul 2 tace. Femeia se apleacă la urechea bărbatului 2: ce era cu gulia aia?
B2: era titlul poemului următor, cu permisiunea dumneavoastră…
F: nu a mea, a autorului. Vă așezați hainele pe scaune, vă aștept în vană.
Femeia se îndreaptă spre vană, își scoate prosopul și intră în ea.
Femeia (din vană): sper că sunteți căsătoriți, era o condiție obligatorie.
Bărbatul 1 și bărbatul2 se dezbracă cu încetineală aranjând-și hainele cu timp pe scaune. Când rămân numai în chiloți privesc spre femeie
Bărbații, pe rând: da. Da.
Femeia: și chiloții! După o pauză scurtă: ce da? Aveți certificat de căsătorie?
Bărbatul1 și bărbatul2 privesc spre spectatori șovăitor apoi își scot chiloții întorcând spatele și o iau la fugă spre vană. Cortina se închide. După un moment de tăcere din spatele ei încep să se audă gemete.

Pe scenă dau năvală trei polițiști. Trec prin cortină apoi apar cu femeia și cei doi bărbați goi și cu cătușe la mâini. Coboară în sală și se îndreaptă spre una din ușile de culise. În tot acest timp bărbațul1 și bărbatul2  repetă același lucru: noi nu suntem vinovați!
Femeia: suprapunânu-se peste vocea bărbaților: nu știți ce faceți. O să vă pierdeți slujbele, o să vă dau în judecată! Ați intervenit cu brutalitate intr-un act artistic.
Un al patrulea polițist apare pe scenă. Se apropie până la marginea scenei și se adresează spectatorilor: vă rugăm să nu creați panică. În cinci minute teatrul va fi ănconjurat de 10 dube ale poliției. Ușile vor fi blocate și, dumneavoastră, fiecare, veți da câte o declarație. Vi se vor face dosare penale pentru încălcarea bunelor moravuri, perversiuni sexuale și așa mai departe.
In sală se iscă murmure
O voce din public: e absurd, noi am venit la un spectacol de teatru, cum să fim arestați? Ce perversiune sexuală am comis?
Polițistul: ați asistat la una, legea va stabili dacă sunteți sau nu vinovați.  Până atunci...vocea polițistului se pierde pe fundalul galăgiei. A spectatorilor care încearcă să o zbughească pe ușa, ori vociferează.
Un bărbat din sală: pe mine să mă scuzați, am nimerit aici din greșeală, nici măcar nu mi-am cumpărat bilet, am crezut că e un magazin cu articole de baie, am văzut cada și am rămas.
Pe scenă apare un alt bărbat (ieșit de după cortină). Cu ochelari și barbă. Cu o șapcă în carouri. Se apropie de polițist și-l ia la rost: domnule polișist, sunteți iresponsabil. Cum vă permiteți să întrerupeți spectacolul? Aveți vreun mandat de arestare, pot să-l văd și eu, cu aprobarea cui ați dat năvală în sală?
Polițistul: dacă te apropii mai mult îți pun cătușe. Cine ești?
Bărbatul cu barbă: sunt regizorul.
Polițistul: aha, deci capul răutăților. Și autorul pe unde o fi?
Regizorul (adresâdu-se publicului din ce în ce mai zgomotos): oameni buni! Atenție, oameni buni! Sunt doar patru polițiști iar dumneavoastră două sute. Vă speriați de patru uniforme?
Se lasă un moment de tăcere. Polițiștii realizează situația și încep să se retragă încet spre ușa de ieșire. Prea târziu, mulțimea se dezlănțuie, polițiștii sunt prinși, are loc o busculadă, în cele din urmă sunt aduși pe scenă, despuiați de haine și sodomizați. Uniformele lor încep să zboare prin sală. Vuiet, fluierături, gălăgie.
După două minute, ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic, hărmălaia se liniștește, femeia împreună cu bărbatul 1 și bărbatul2 reapar pe scenă iar spectatorii iși reiau locurile în sală. Actorii, încă goi se prind de mâini, se apleacă și trimit bezele celor din sală care izbuncesc în aplauze și urale.


În același timp, în fața clădirii teatrului opresc 10 dube ale poliției. 20 de polițiști echipați de luptă (grenade lacrimogene, scuturi, bastoane, căști etc înconjoară clădirea

.

Niciun comentariu: