luni, 26 ianuarie 2009

Jurnal de Syncrude

12 ian. 09

două zile n-am scris pentru că am trecut pe program de 12 ore și mă doboară lenea și delăsarea. Și inconștiența, toate păcatele capitale. O să mă spovedesc eu într-o zi. Când ajung în cameră, e deja 9 seara și nu știu cum mă fâțâi că odată se face 10. O fi ceva defect cu arătătoarele ceasului electric. Poate frecvența curentului, cine știe. Ieri am citit din Liviu Nanu până am adormit, dar mi-am și permis să beau două guri de cognac. Sticluța e pe gătate, sper că și contractul. Da, da, descopăr că sunt pofticios. Și am mai descoperit ceva. Vecinul meu mi-a încuiat baia. Avem o baie între două camere cu două uși. Când intră locatarul din dreapta, încuie ușa celui din stânga și o descuie când iese, încuind-o pe-a sa. Vecinul meu a uitat să-mi descuie ușa de acces la baie când a ieșit așa că n-am știut ce să fac, am bătut o vreme până mi s-au umflat buricele degetelor, pe urmă m-am pișat în ghiuvetă. Bine că nu m-a scăpat altceva. Pentru altceva ar fi trebuit să folosesc coșul de gunoi, probabil.
Azi, cu lucrul, am fost la înălțime, nu știu ce cotă, aer liber, doar cu temperatura am stat la subsol. Un inacceptabil minus 38. Ne-au înghețat bărbile și sprâcenele, arătam ca oamenii de grotă.
De acolo de sus vedeai câpiile dar și dealurile pentru că mina e într-o vale ca un crater, parcă ar fi căzut un meteorit în ea. Camioanele sunt împrăștiate peste tot, par niște buburuze, dar numai par pentru că sunt adevărate case pe roți. O roată e mai înaltă ca mine, nu-i ajung nici până la jumătate. Îți intră capul printre crampoanele cauciucului. La protecția muncii am fost avertizați să nu ne apropiem de ele, vor trece peste noi și habar nu vor avea până șoferii lor nu vor fi contactați prin radio.
- Rățoiul sălbatic către coyotul fălcos
- Aici coyotul fălcos, recepție
- Băi, vezi că ai trecut peste unu, terminat
- Pe mă-sa de ghebos. Unde, când? Mai mișcă?
De unde să mai miște, poate pe altă lume. Accident de muncă.

În mină, pe lângă explorarea zăcământului, are loc și separarea primară a bitumului de nisip. Nisipul devine alb și curat, când iese de-acolo poți deja să-l pui pe o plajă. Poate așa se și construiesc plajele canadiene. Poate numai cele din nord pe care numai inuiții le-ar putea folosi. La zero grade ei ar putea să facă plajă în pielea goală și să mai și transpire pentru că nu sunt obișnuiți cu temperaturi atât de ridicate. La zero grade, ai, ai... încălzirea globală îi afectează și pe ei.
Pe șeful nostru îl cheamă Perry, reprezintă Syncrude Oil, iar noi mecanicii, reprezentăm Clear Water Fabrication. Și ce-i cu asta, nimic, Perry ne-a pus să schimbăm curele la niște agitatoare și în loc să ne-aducă metrice, ne-a adus standard. Ne-am chinuit noi să le punem, cu forța, pe urmă le-am scos înapoi. Și iar a trecut ziua.
În timpul pauzei de prânz ne-am rupt țurțurii de pe bărbi.
- Ce, ăsta-i frig, s-a răstit Ken, frig e in teritorii...
- Ba în Winnipeg
- Cum să fie în Winnipeg? Unde e Winnipegul și unde sunt teritoriile?
- Nu contează, Winnipeg e polul frigului în Canada.
Eu n-am fost niciodată în teritorii, iar prin Winnipeg am trecut de câteva ori primăvara sau toamna timpuriu, așa că m-am amestecat și eu în discuție
- Windsor e orașul cel mai umed din Canada!
- Și ce dacă, noi vorbeam de frig
- Pentru că se știe, e mai frig când e umed, în Windsor la minus zece te căcai pe tine, aici la minus 30 lucrezi afară.
- Dar în teritorii îți cad urechile dacă n-ai căciulă, nasul dacă nu porți mască și degetele dacă nu porți mănuși...
- Dar dacă te piși?

4 comentarii:

Anonim spunea...

eşti pofticios la cognac şi contracte, ok, la altceva?

DoDu spunea...

Inteleg ca fiecare bloger isi are anonimul sau. Eu m-as lipsi de al meu

Lumi spunea...

Stii, zilele trecute urmaream Brainiacs si astia au demonstrat ca un barbat se poate curenta daca uda cu pisu' un gard electrificat la mica distanta...

Nu stiu ce se poate intampla pe ger... A incercat cineva? A inghetat organu'? I-a cazut?

DoDu spunea...

Nu stiu lumi, nici eu n-am incercat. mai bine nici nu incerc.