E simplu să scrii despre Revelion. Am mâncat, am băut, am dansat. M-am distrat. Am mai petrecut un an la groapă. L-am înmormântat. Ce contează, vine altul. Urări, telefoane, felicitări, vizite, musafiri.
Dincolo de toate astea, e trist, încă n-am reușit să-mi răspund la întrebări pe care le consider importante. Care e rostul meu printre celelalte șapte miliarde de indivizi? Să mă bâțâi pe ringul unei săli de restaurant în noaptea dintre ani? Să pretind că viața e frumoasă și interesantă? Să-mi pun pene de ștruț pe chelie?
Cine beneficiază de faptul că trăiesc? Uneori mă simt ca în filmul Matrix, că toată lumea aceasta e numai în capul meu, că mi se dă senzația de-a fi o rotiță într-un angrenaj în timp ce produc bioenergie altor entități. Măcar de aș fi sigur că o produc și pe aceea și că am un rost.
Universul e un concept tragic. Singurul său moment sublim pare a fi momentul zero, înainte de a se naște
.
13 comentarii:
Salut Costele! Multam de atentionare, din pacate n-am scris eu titlul. Sper sa se sesizeze web-masterul si sa-l corecteze. Altfel tu ce mai zici, ce mai lucrezi (pe ogorul literaturii, vreau sa zic)? Ti-am gasit cartea "As crede in Dumnezeu" la o librarie din Bucuresti si ti-am cumparat-o. Era ultima. Cand ne vedem poate-mi dai un autograf. De pamfletele mele politice, ce zici? Ai apucat sa citesti ceva. Uite aici un link.
http://www.cotidianul.ro/autori/viorel_gaita-601.html
Sa ne auzim cu bine. Adresa mea de e-mail e aceeasi:viorelgaita@hotmail.com
Da, Viorele, am citit, dar am sa-ti scriu un e-mail, ca nu vreau sa creada lumea ca ne cunostem.
Bun si asa. Cine a zis ca ne cunoastem?
mi-a placut la nebunie maratonul paltoanelor.
imi pare daca scriu prost.
multumesc
Chestia cu limba japoneza a fost o gluma, n-o lua si tu asa in tragic si nu mai folosi cuvantul prost niciodata cand vorbesti despre ceva ce tine de tine
Sefu', dar de unde atata tristete, e de la mahmureala? de revelion toti se imbata si uita de necazuri,amagindu-se ca ceva se schimba inca din prima secunda a noului an. ceea ce e o mare vraja...
Ai dreptate, pe mine mahmureala ma intoxica si ma moaie, incep sa plang, sa-mi cer iertare de la toata lumea si promit ca nu mai fac niciodata.
Cine a scris "As crede in Dumnezeu" nu este inutil.
rrr, se pare ca nu esti chiar un alien
dodule, albertanule, autorule de "As crede in Dumnezeu",
nu ti-am citit cartea si nici nu cred ca o sa ti-o citesc - no hard feelings, I hope. s-ar putea insa sa ma intereseze volumul 2, daca reusesti sa treci de la conditional la prezent. asta e spilu' care rezolva tristetea post-geniuarifarst (care o fi si el un moment zero?) ia vezi cum faci: hai sa ai un an bun!
ps - hint: cu credinta la timpul prezent, tragismul universului nu dispare, ba e chiar mai acut. avantaje: intrevezi minunea vietii si incepi sa gasesti raspunsuri; dezavantaje: nu gasesti chiar toate raspunsurile si cu siguranta nu cind vrei tu.
ce zici de leapsa asta?
Ioana, n-am scris eu cartea asta, insa iti pot explica treaba cu conditionalul, face la fel de mult ca indicativul prezent, crede-ma pe cuvant. Desigur, nu-ti pot spune aici si nici n-am s-o fac. Poate in alta viata.
Nu te cred pe cuvint, asa cum (iaca asa se invata omu' minte) nu-i mai cred nici pe domnii care-ti comenteaza pe blog si induc pe altii in "oroare" - atunci cine a scris cartea aia? de curiozitate.
Puteai sa dai o cautare pe prietenul google si aflai autorul pentru ca nu e nici un secret, Costel Babos.
Totusi, crede-ma pe cuvant, conditionalul acela are valoare de indicativ prezent :)
Dar n-o citi, timpul e important. Cat timp ti-ai pierde cu lectura cartii poti parcurge nu stiu cate articole de bloguri
Trimiteți un comentariu