sâmbătă, 13 martie 2010

Cu modestie


Tocmai am reajuns acasă, unde mă regăsesc, venit de pe coclauri, nu contează de unde, Canada e plină de ele, posibil să plec din nou, deși mi se întoarce în greață (expresie nouă). Când mă refer la acasă mă refer la familie și cei apropiați, nu neapărat la apartamentul pe care-l închiriez. Cineva mi-a scris că sunt un norocos pentru că am o soție, am doi copii mari. Adică nu sunt singur, a subliniat. Îi răspund aici, profitând de ocazie (ocazia e că mi-am adus aminte). Nu sunt singur, dacă mi-ar fi plăcut singurătatea poate m-aș fi retras în pustie ca schimnicii ori sihaștrii de odinioară. Într-o pădure, pe vreun munte, în deșert, printre ghețari sau pe vreo insulă pustie.
Ba, acum, singurătatea e în marile orașe. Mi-a atras atenția un coleg cu care am abordat subiectul întâmplător. Te plimbi printre oameni, iar oamenii aceia, în cazul în care nu-ți sunt dușmani, îți sunt străini. Treci printre ei fără să-i saluți, fără măcar să-i privești, fără să reții absolut nimic despre ei. Habar n-ai cine îți e vecinul de lângă apartament sau cel de deasupra ta.
Un vorbitor de limba română pe care l-am întâlnit în camp-ul Calumet (Andrei), ajuns din nou singur și în plin proces de divorț, îmi spunea acum câteva zile.
- M-am căsătorit tocmai ca să nu fiu singur, am doi copii mici, iar pe nevastă-mea a prins-o cheful de experiment. Zice, auzi, Andreiașul scumpici, că așa mă dezmiardă, vreau să încerc viața fără tine. Să văd eu, așa, cum decurge. Că m-am cam plictisit în doi. Parcă sunt sătulă. Nu, nu în doi s-a săturat, ci în trei, că o are pe scorpia de mă-sa care îi toarnă în cap numai fiere și venin. Nu mă suportă mă-sa, soacră-mea. Și i-a pus în vedere ori cu ea ori cu mine. Păi, a reluat Andrei, o prind eu și îi rup picioarele. Soacrei! Și după ce-i rup picioarele îi tai limba. Pe urmă îi tai urechile. Cum se zice, tai sau tau?
- Tai.
- Pe urmă văd eu ce-i mai tai.
- Și după asta crezi că nevastă-ta o să te iubească mai mult? O să sară în sus de bucurie? Mai ales că tu o să fii închis.
- Măcar acolo n-o să fiu singur, ci în tovărășia altor pușcăriași.
- Da, acolo o să fii tu nevasta unuia din ei.

Duminică am urmărit gala Oscarurilor, m-am bucurat că nu Avatar e marele câștigător. Nici câștigătorul nu-l merita (The Hurt Locker) și nici premiul de cel mai bun regizor nu-l merită câștigătoarea din acest an, aceeași Kathryn Bigelow despre care nu știu nimic decât că e fosta nevastă a lui James Cameron. Iar e vreo politică sexistă pe la mijloc, până la urmă District 9 a fost cel mai bun film aflat în competiție. De departe. Până la urmă premiile astea se oferă cum se oferă toate premiile, știm noi cum, deși n-ar trebui să spun asta pentru că eu n-am prea luat premii la viața mea, am doar o idee vagă cum se dau. Se dau cum se dau. După merit nu, decât din vreo scăpare, meritul fiind pe ultimele locuri.

Mai bine scriu despre ceva mai distractiv, pe blogul băimăreanului George Moțoc mi-a apărut un text interpretat vocal de Mircea Pînzaru. Iată și link-ul. De fapt ăsta era subiectul articolului, numai că am luat-o pe ocolite să nu se creadă lumea că mă laud. De fapt mă laud. Dar cu oarece modestie
Era să uit, episodul 2 e aici.
.

7 comentarii:

Miju spunea...

mie mi-a placut in ambele variante, atat scris cat si 'audiobook' :)

DoDu spunea...

Mersi, eu dupa ce am ascultat mi-am dat seama unde ar trebui sa mai corectez

George Motoc spunea...

Uite, am pus episodul 3 din totalul de 4. Ne apropiem de linia de sosire, de sprintul final cu miinile in aer: http://wp.me/ph56g-yx

alien spunea...

Am ascultat primele trei parti. Imi place cum scrii. Dar felul in care a citit el mi-a adus aminte de "Amintiri din copilarie". Parca ai fi Ion Creanga modern. :)
Vai de parintii care se nimeresc sa fie zamislitori de viitori scriitori de acest gen, ca afla toata planeta ce au vorbit si ce au facut. :)
Desi mai scapi si niste cuvinte mai "de la tatal tau", nu se poate sa nu se observe inocenta incurabila. E frumos... Inmoi sufletele si faci ca vremuri in lanturi sa para desprinse din povestile cu zane.

DXN spunea...

superb, bravo.

Mihai spunea...

Paste fericit acolo departe, tie si celor dragi inimii tale.

DoDu spunea...

Ba tie!