Soții Mucu ( a se citi Iucu) sunt nașii de botez
al fiului meu cel mic. Al meu și al Sulfinei, pentru că „we share”, cum zice
englezul (românul n-are nici o expresie pentru copiii cu doi părinți, doar
pentru cei cu unul singur, mama evident. „Copii din flori”, adică. Cu trimitere
la polenizare). (Cred). Nașii fiului meu cel mic (dar înalt). Mic doar ca să-l
deosebesc de cel mare, altfel e doar un an diferență între copiii mei și nu
chiar atât de mic ținând cont că a împlinit și el un sfert de veac. Și nici chiar
atât de înalt pentru că nu trece o anumită măsură. Doar prin comparație cu
bunicii lui pare uriaș, dacă ar fi fost
să-l moștenim pe tata ar fi trebuit să arătăm ca pigmeii. Mai puțin partea
colorată a pielii. Se știe că românii nu sunt negri decât în partea de sud a
țării, acolo unde cumanii invadatori s-au amestecat cu ciobanii mioritici. Tot
prin sud, după unii (istorici) au existat și niște colonii de etiopieni aduse
de Imperiul Roman de Răsărit, am uitat în ce scop. Nu degeaba Țara Românească se
numea Vlahia Neagră. Nu că ar avea vreo importanță. Bine că vorbim cu toți
aceeași limbă, asta ne face pe toți români. Asta îi face și pe țigani români și
nu rromi cum își spun ei sau cum i-au titularizat dicționarele.
Revin la concediu.
Mucu au sosit pe 27 Iunie, ziua mea de naștere,
am condus 500 de km până la aeroportul din Edmonton, ceea ce mi-a amintit de un
voiaj asemanator cu 14 ani în urmă, când tot pe un 27 iunie mă îndreptam spre
aeroportul din Toronto s-o aștept pe mama și am trecut printr-un accident din
care mașina a ieșit șifonată (deci ferfeniță). Câțiva ani n-am mai condus de
ziua mea cu toate că emoțiile accidentului mi-au trecut după o oră. Poate din
superstiție. Poate din superstiția Sulfinei.
- E ceva, degeaba spui tu. Mai bine te păzești!
Așa că mai bine m-am păzit. „Frica păzește stâna”
sau „Frica e din Rai” zice o vorbă românească, o vorbă foarte proastă, ca multe
alte vorbe proaste pe care le au românii cum e ”capul plecat sabia nu-l taie”
și mai sunt, nu mi le amintesc acum pe toate, vorbe care induc un caracter (cel
de slugă) (sau cel pesimist, vezi și
Miorița). A, mai știu una „cine muncește câștigă”. Contrazisă de alta „cine muncește n-are timp
să câștige”.
Am ajuns la aeroport cu un Taxi și înapoi acasă
cu un timișorean pe care mama l-a agățat în avion. Nu era să tacă aproape nouă
ore cât a durat traversarea oceanului.
- Noroc cu domnul Șerban, că m-aș fi plictisit de
moarte. Dar unde e mașina voastră?
- Într-un garaj.
Uitasem deja numele localității, oricum n-o mai
luam de acolo, urma să fie dusă la cimitir.
- Dar ce s-a defectat la ea?
- S-a spart radiatorul, a crăpat motorul, s-au
îndoit ușile, capota, iar botul s-a desprins de restul, acum sunt două
bucăți...
- N-am mai auzit de așa o defecțiune în viața
mea.
Pe 28 iunie a sosit și nașul de cununie,
Sorinache, așa că pe 28 seara am ținut al doilea chef. Al treilea s-a derulat
la o cabană pe malul lacului Baptiste care ne-a încăput pe noi toți cu cățelul
Calapodeștilor cu tot. N-am băut aproape nimic, m-am ținut treaz pentru micro
concertul de chitară clasică pe care voiam să-l susțin pentru invitați
(incluzând cățelul Calapodeștilor). Pe care nu l-am mai susținut din cauza
emoțiilor, deși cabana a avut o acustică perfectă. Am încercat să recuperez cu
băutura la spartul târgului, dar se pare că m-am trezit mult prea târziu.
Pe 1 iulie a fost, desigur, Ziua Canadei.
Plimbări prin fața parlamentului cu Sulfina, nașii, cu băieții mei și
prietenele lor (fetele altor tați). Fifi, o portugheză oacheșă și Margo, o
franțuzoaică albertană. Cu un an în urmă sărbătoream ziua Canadei în România,
în compensație pentru toate zilele României pe care, în ultimii 16 ani le-am
sărbătorit în Canada. Știu că n-o să se supere România pe mine dintratâta
pentru că nici eu nu m-am supărat pe ea din motive mult mai solide, e greu să
te superi pe o țară, mai degrabă te superi pe un popor. Mai degrabă te superi
pe conducătorii poporului.
Și încă o vorbă, ce-i drept, nu știu dacă e românească: fiecare popor își merită conducătorii pe care-i are!
PS
La mine e încă Sf Maria, la mulți ani, Mariilor!
.
Și încă o vorbă, ce-i drept, nu știu dacă e românească: fiecare popor își merită conducătorii pe care-i are!
PS
La mine e încă Sf Maria, la mulți ani, Mariilor!
.
10 comentarii:
Mie nu-mi vine sa cred ca n-ai depasit inca porcariile astea rasiste, la care ma astept din partea unui incult trait in spatele blocului si hranit numai cu OTV, sau din partea unui redneck american cu IQ-ul doar putin mai mare decat al taurului pe care tot incearca sa-l calareasca. Dar nu din partea ta, care se presupune ca esti, intelectual, peste un anumit nivel. Costele, da-o naibii de treaba. De-asta trebuie sa moara oamenii, ca sa moara si niste mentalitati? Nu poti sa evoluezi, cu toate ca imbatranesti? Eu ma gandesc ce-o sa se intample cand oamenii vor trai 1000 de ani.
Rasist? Oamenii nu mai pot sa aibe pareri? Pe care sa si le exprime? Eu nu sunt impotriva nimanui, ba chiar ma bucur pentru fiecare individ care poate si reuseste sa-si exprime parerile, optiunile, bucuriile, remuscarile, sperantele etc.
Cititul prin rasfoire nu ajuta. Nu sunt rasist, asta e declaratia mea in alb pe negru. Altfel, oricarui om i se poate imputa orice din partea oricui.
Daca ar fi sa ma caracterizez, m-as plasa (ca toleranta) mult deasupra mediei. Undeva la varf. Daca ai chef de discutii pe tema asta, oricand. Dar nu ma poti incrimina pe marginea unui articol citit pe diagonala.
Asta cu cititul prin rasfoire e un pretext de care te agati. N-ai de unde sa stii ca am citit pe sarite sau nu. Nu ti-am citit numai blogul, in intregime, ci si cartile, si aproape toate postarile de pe internet, incepand din anul 2001 (poezie.ro) si pana azi. Singura carte pe care n-am citit-o cu atentie, pagina cu pagina, e "Probleme Barbatesti", cu care n-am rezonat suficient. Argumentul cu cititul pe diagonala nu tine.
Eu cred ca esti rasist, chiar daca nu accepti acest lucru in conversatiile intime pe care le ai cu tine insuti. Nu numai rasist, ci si xenofob. Judecarea caracterului indivizilor in functie de zona geografica din care provin (de cate ori nu te-am auzit insinuand ca "miticii" din bucuresti sunt inferiori populatiei din banat, de ex.), mentionarea culorii pielii, toate astea duc cu gandul la ceva, iti creeaza o imagine, te situeaza tacit pe o anumita pozitie. Faptul ca sunt doar insinuari, faptul ca nu asociezi explicit judecati de valoare, te pun la adapost de a-ti asuma aceasta pozitie si de a trece drept rasist. Insa e o deghizare stangace. Eu zic sa deschizi bine ochii, sa te uiti cu atentie la configuratia ideilor pe care-ti bazezi lumea si sa-ti faci un upgrade de software (a se citi salt de constiinta).
Iar faza cu parerile nu tine. Si Hitler avea pareri. In plus, la fel cum cineva e liber sa aibe pareri, si eu sunt liber sa nu fiu de acord cu ele si sa exprim asta.
Nick,
afirmatia ca m-ai auzit spunand: miticii sunt inferiori populatiei din banat, ramane doar o afirmatie (falsa). Eu insumi nu sunt banatean, de ce as sustine asa ceva?
Nu stiu la ce te duce pe tine gandul (la ceva, zici tu) cand mentionez culoarea pielii, dar in canada mentionarea culorii pielii se face la orice recesamant si la la cam toate angajarile facute de guvern. Vor fi si guvernantii canadieni rasisti?
E usor sa pui eticheta de rasist atunci cand nu intelegi termenul. E usor sa acuzi si sa faci trimiteri la Hitler (ai fost deplasat dupa parerea mea), de ce nu si la Stalin, ori fata de Stalin ai niste afinitati?
Nick,
nu sunt. Dar ti-am mai spus odata. Ii iubesc pe bucuresteni la fel de mult ca si pe banateni, ardeleni, moldoveni, olteni, munteni, dobrogeni, maghiarimea romana, tiganimea si restul populatiilor ajunse in Romania dupa plecarea mea.
Ma bucur ca m-ai citit, Nick si imi retrag acuzatia ca m-ai citit pe diagonala. Faptul ca n-ai rezonat cu lectura e ceva normal, nu suntem toti la fel. Nu m-ar incanta sa-mi spuna lumea ca gandesc exact ca tine sau exact ca altul. Ori poate fi o lipsa a mea in modul de a aborda un subiect sau altul.
Ceea ce mi-a placut din tot ce mi-ai scris (si cu care sunt de acord 100%) e ultima fraza din comentariu.
Mersi pentru feed back, o sa mai meditez la ceea ce mi-ai scris, poate inteleg de unde perceptia asta a ta asupra rasismului deghizat, in general, si cum am ajuns eu sub lentila microscopului tau.
şi io îmbătrânesc (ce-i drept, frumos, nu ca alţii), dar nu-mi amintesc să fi citit/auzit vreodată că Ţara Românească s-ar fi numit Vlahia Neagră (asta era pe undeva prin Dalmaţia, parcă, după unii; după alţii era teritoriul dinspre Rusia).
Ţara Românească, de o parte şi de alta a Oltului, era împărţită în Valahia Mică şi Valahia Mare. Şi dacă vrei continuăm discuţia, că-mi place. eşti pe teritoriul meu, da?:)
în rest, sunt bine, sănătoasă, dacă vrei să mă întrebi. şi cum nu vrei, m-am grăbit să-ţi zic.
salutări:)
e.
Continuam discutia dar nu cu informatii adunate de prin bloguri.
e de alta parte ma bucur ca esti sanatoasa.Nu ma gandeam sa te intreb, mi-e frica sa-i intreb pe romani cum o duc cu sanatatea, majoritatea se plang de betesuguri.
o continuăm, pe orice temă sau eveniment din istorie, când şi cum vrei tu:) de discuţie ziceam.
când ziceai de bloguri, nu vreau să cred că arătai cu degetul spre mine. pe vremea mea (hăăăt), ca să fii admis, trebuia să ştii rând cu rând, tot. nu glumesc:)
acum, c-am îmbâtrânit, mi se pare şi mie o mare prostie, dar aşa a fost.
şi eu mă bucur că sunt sănătoasă (frumoasă şi modestă). eu nu sunt majoritatea, da?:)
salutări doamnei C.
şi ţie
si uite asa am aflat ca esti scriitor sau si scriitor,acum trebuie sa aflu ce ai scris si cine esti :))
Si uite-asa am aflat ca citesti si comentariile celorlalti :)
uneori si doar cand am motiv imi place sa scormonesc :)
de luni pana joi ziceai?
mare ghinion ca azi este duminica :P
Trimiteți un comentariu