Iată ce primesc de la anatati, o să înțeleagă ea de ce nu i-am furat-o și nici nu m-am grăbit să o preiau. Sună așa:
De ce ai blog?
Totuși, încă nu știu cine mă-ntreabă. Totuși, într-o zi mă plimbam eu agale pe internet și dintr-o pagină în alta, am dat peste blogul femeii simple. Am văzut eu că se putea și răspunde așa că am făcut pe comentacul pe-acolo. Pe urmă am citit și cum se face un blog, tot prin articolele ei, parcă. M-am gândit dacă și eu aș putea să-mi fac un blog. M-am gândit și dacă n-aș putea să-mi fac unul și a ieșit că am putut. Așa că mi-am făcut un blog.
Dar la început nu scriam nimic pentru că tot pe blogul femeii simple m-am simțit mai bine. Totuși, mai târziu am început sa mai postez și pe blogul meu pe care l-am numit blogul meu. Între timp, pe blogul femeii simple am ajuns comentatorul preferat. Până într-o zi când m-am amestecat în politică și femeia simplă n-a înțeles ce-am vrut să spun, pentru că e o femeie simplă. Eu nu eram de acord cu căsătoria gay-lor. Spuneam că de mii de ani cuvântul căsătorie aparține ca brand cuplurilor bărbat/femeie. Și așa cum toate brandurile sunt protejate, încercam și eu să protejez brand-ul căsătoriei. Ziceam că gay-ii n-au decât să-și găsească alt cuvânt pentru legalizarea cuplurilor lor.
Am văzut, odată, un film cu lesbiene și mi-a plăcut îngrozitor de mult, m-am excitat în ultimul hal. Atunci m-am gândit că de aia există lesbiene, ca să se excite bărbații. Acum mă întreb, la rândul meu, dacă și pe femei le excită când fac bărbații... ceva.
Ce vrei tu prin blogul tău?
Pe urmă n-am mai făcut comentarii pe blogul femeii simple ca să nu mai fiu neînțeles. Îmi ochisem eu, alt blog, al innuendei, unde se întreceau masculii și încă se mai întrec în a costrui garduri. Țuști și eu printre ei, până mi s-a înfundat, că a venit un tovarăș general și a vrut să mă tăvălească prin colbul virtual, să mă facă una cu pământul dacă am îndrăznit eu să-i fac observații stilistice innuendei. Și cum innuenda a dansat pe struna generalului, mi-am luat tălpășița, că la fugă nu mă întrece nimeni. Nu încă. Culmea e că de când am șters eu putina nici generalul nu și-a mai făcut apariția, o fi fost făcătură.
M-am gândit atunci cu o sclipire de inteligență: mai ușor cu fetele, fraiere, până la urmă bărbații sunt mai ușor de abordat când nu se bat pe o femeie.
Nu știu ce să răspund la întrebarea de mai sus. Nu vreau nimic cu blogul meu, e ceva inerțial, l-am pornit și acum mi-e greu să-l opresc. Se prăvălește singur.
Ce aştepţi tu de la blogul tău?
Ce să aștept, că doar n-o să aștept nepoți.
Ce am observat mai nou la fete e susținerea blogosferei feminine. Adică nu e destul că blogosfera se referă atât la fete cât și la băieți, adică drepturi egale, nu, fetele trebuie să fie mai egale, chiar dacă noi suntem cei în minoritate. Ca număr. Adică dacă noi avem un cârnat, de la maica natură, susținătoarele vor doi și dacă avem o pereche de ouă ele își doresc musai un cofrag întreg.
Fie. Mă întreb numai, cum ar fi să postăm și noi minuni de genul: susținem blogosfera masculină! Dar ce să mă mai întreb, că știu, am fi catalogați pe loc de misogini, lepre, porci, fii de cățele.
Bărbați! Treziți-vă, eu atâta vă spun. Ni se pregătește ceva!
Și pentru că am preluat leapșa de la o femeie, o dau mai departe tot unei femei, Aimee
16 comentarii:
DoDule, ţi-am zis La Mulţi Ani pe 2009? Că m-am zuitat ...
Auci... cum m-a prins leapsa fix la inceput de an:). REvin cu update imediat ce imi scriu leapsa :)
Imi place postarea, care orice alta postare de a ta :).
Eu vin cu o propunere pentru denumirea legalizarii denumirilor gay - gasatoria :).
Gata, mission accomplished :).
anatati,
atatea urari si la multi ani am spus ca am uitat cui si pe cine am lasat afara, asa ca de doua ori nu-i bai, cu precizarea ca-ti multumesc, dau o cafea cand trec prin Timisoara, ca poate imi trebuie vreun act oficial
Aimee,
asa te vreau, eroule
ti-am dat un raspuns metaforic in ultimul meu post.
DoDu-le draga...ca asa ma apuca dragalaseniile cand ma dor toati de parca m'o lovit trenul Iasi-Timisoara...Asa...poi La multi ani! si domniilor voastre de departe si sa aveti rod bun la vreme. De cand nu am mai pasit io pe blogosfera, se pare ca ai scris ceva-ceva. No bun...Ma intorc in vizuina pana ma devirusez si reviu in forta:). An nou, an bun, an prosper, an fericit! Sa-ti infloreasca Sulfina si Bobocii si multe multe altele...de bine!
La multi ani si matale, DoDuLe!
Sa stii ca daca raspunzi la leapsa de mascul nu ze gheama ga de-ai gazadorid. My 2 bani.
inbonobo,
iti marturisesc sincer ca as da oricat sa inteleg ce mi-ai scris dupa urarea de la multi ani, pe care o accept oricum.
Mi,
mai fereste-te si tu de acceleratele astea
miluch,
am citit de doua ori raspunsul tau metaforic, inca nu i-am dat de subainteles. Perseverez
Neintelegerea asta a ta e molipsitoare. Nici eu nu mai inteleg acum ce-am scris.
pentru ca ai postat melodia asta asa linistitoare de nenea Vanghelis o sa traduc un pic "metafora": sunt momente in viata cand te simti incatusat si sunt multi adversari care te privesc/asteapta/cer ceva. un blog poate fi o cale de scapare din cotidian, cuvintele te pot ajuta sa spui lumii tot ceea ce nu poti spune altfel, sa impiedici astfel raul sa se acumuleze prin non-comunicare.
multa liniste iti doresc.
Sustinuta, nesustinuta se pare ca partea "feminina" a blogosferei isi are un rol bine definit. Chiar si numai sa determine un barbat sa-si faca blog. Cum ti s-a intamplat tie. Sau sa se intreaca in ridicat de garduri care mai de care mai pompoase in lupta spre un prim loc in topul comentatorilor.
Democratic vorbind fiecare are dreptul sa sustina ce vrea. Femei sau barbati, drepturile la viata al pisicutelor mici calcate de masini, al Plantelor Carnivore la musculite sau dreptul fotomodeleleor de pe la "Miss"-uri de a milita pentru Pacea Mondiala.
Dar trebuie sa recunosti ca daca nu era femeia simpla, n-am mai fi avut aceasta conversatie aici :P
Asa ca e de bine... :)
uite, eu nu inteleg ceva? intrebarile suna asa:
De ce ai (TU) blog?
Ce vrei TU prin blogul tău?
Ce aştepţi TU de la blogul TAU?
si toate raspunsurile tale sunt in legatura cu alte persoane. Dar, toate ori fac trimiteri ori se se raporteaza la altii?
da, miluch, explicatia suna mai bine decat metafora insasi
Laura, "democratic vorbind", voi aveti mai multe drepturi decat noi acum, cu toate ca sunteti majoritate, asa ca eu nu mai stiu ce-i aia democratie
codro,
nici eu nu inteleg, pe mine degeaba ma intrebi, poate sunt intr-o ureche
Aha, deci de aia m-ai pedepsit!:)))
Eu nu am vrut decât să nu vă mai certaţi pe blogul meu. Nu am vrut nicio secundă să plecaţi, şi-ncă supăraţi, culmea, pe mine!
Daca m-as fi suparat, innuenda, n-as mai fi intrat la tine pe blog, ori eu te vizitez constant.
Doar ca n-am nevoie de dusmani noi, ii intretin pe cei vechi. Si-asa, m-am pomenit peste noapte cu fratele Usca (sau Vania, cum se dezmiarda singur) ca e inversunat impotriva mea.
Si te mai viziteaza si Sulfina mea. Insa noi suntem niste mediocrii, nu ne punem cu generalii!
:)) Termină cu prostiile!
Trimiteți un comentariu